01. Publicatii de căsătorie

Potrivit prevederilor art. 283 din Codul Civil, ofiţerul de stare civilă are obligaţia de a dispune publicarea declaraţiei de căsătorie, prin afişarea în extras într-un loc special amenajat la sediul primăriei şi pe pagina de internet a acesteia, unde urmează să se încheie căsătoria şi, după caz, la sediul primăriei unde celălalt soţ îşi are domiciliul sau reşedinţa.

02. Născuți

ÎNREGISTRAREA NAȘTERII

Acte necesare pentru înregistrarea nașterii

Întocmirea actului de naștere se face ca urmare a unei declarații verbale a oricăruia dintre părinți.
Dacă, din diferite motive, aceștia nu pot face declarația, obligația declarării revine:

  1. medicului;

  2. persoanelor care au fost de față la naștere;

  3. asistentului social sau, după caz, persoanei cu atribuții de asistență socială din unitatea sanitară în care a avut loc nașterea;

  4. oricărei persoane care a luat cunoștință despre nașterea copilului;

  5. din oficiu, de către ofițerul de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor/primăriei unității administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul.

Întocmirea actului de naștere se face pe baza:

  1. declarației verbale;

  2. certificatului medical constatator al nașterii, în original;

  3. actelor de identitate ale mamei, tatălui sau declarantului, în original;

  4. certificatelor de naștere ale părinților, în original;

  5. certificatului de căsătorie al părinților, în original.

Termenul pentru declararea și înregistrarea nașterii copilului este:

  • 30 de zile de la data nașterii, pentru copilul născut viu și aflat în viață;

  • 3 zile de la data nașterii, pentru copilul născut mort;

  • 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat în interiorul termenului de 30 de zile.

După împlinirea termenului de 30 de zile, întocmirea actului de naștere se face la cererea scrisă a declarantului, cu aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, cu avizul conform al serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor.
Înregistrarea nașterii se realizează în termen de 90 de zile de la data solicitării.

03. Căsătorii

ÎNREGISTRAREA CĂSĂTORIEI

Acte necesare pentru înregistrarea căsătoriei

Căsătoria se încheie de către ofițerul de stare civilă la sediul serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau al primăriei în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori reședința unul dintre viitorii soți.

 

Declarația de căsătorie se face personal de către viitorii soți, în scris, la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor.

Ofițerul de stare civilă solicită viitorilor soți să prezinte:

  1. actele de identitate, în original;

  2. certificatele de naștere sau, pentru cetățeanul străin, după caz, extrasul de naștere/extrasul multilingv, în original;

  3. certificatele medicale privind starea de sănătate;

  4. dovada desfacerii sau încetării unei căsătorii anterioare, după caz;

  5. convenția matrimonială, numai în cazul în care viitorii soți au încheiat o convenție matrimonială până cel târziu la data depunerii declarației de căsătorie, în original.

De asemenea, după caz:

  1. autorizarea instanței de tutelă în a cărei circumscripție își are domiciliul cel care cere încuviințarea pentru încheierea căsătoriei, în cazul existenței unor impedimente rezultate din condițiile de rudenie firească sau adopție;

  2. pentru minor:

    • avizul medical;

    • dovada încuviințării părinților sau tutorelui;

    • autorizarea, prin sentință definitivă, pentru încheierea căsătoriei, dată de instanța de tutelă în a cărei circumscripție își are domiciliul minorul, în cazul existenței unor impedimente legate de vârsta matrimonială;

  3. dovada înștiințării tutorelui sub a cărui ocrotire se află viitorul soț, atunci când acesta beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială.

Căsătoria se încheie începând cu a 11-a zi de la depunerea declarației de căsătorie, dar nu mai târziu de a 30-a zi.

04. Decese

ÎNREGISTRAREA DECESULUI

Acte necesare pentru înregistrarea decesului

Întocmirea actului de deces se face pe baza certificatului medical constatator al decesului, ca urmare a unei declarații verbale sau din oficiu, de către ofițerul de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor/primăriei unității administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul.

 

Declarația verbală poate fi făcută de oricare dintre membrii familiei decedatului sau, în lipsa acestora, de una dintre următoarele persoane:

  1. medicul sau alt cadru din unitatea sanitară unde s-a produs decesul;

  2. orice persoană care are cunoștință despre deces.

Declarantul va depune:

  • certificatul medical constatator al decesului, în original;

  • documentul de identitate și, după caz, documentul de evidență militară ale celui decedat;

  • certificatul de naștere și de căsătorie ale decedatului, în original;

  • actul de identitate al declarantului (buletin de identitate / carte de identitate / carte de identitate provizorie), în original;

  • dovada eliberată de poliție sau parchet din care să rezulte că una dintre aceste autorități a fost sesizată despre deces, în cazul în care decesul se datorează unei cauze violente, accident sau sinucidere.

Declararea decesului se face în termen de 3 zile de la data încetării din viață a persoanei.

În cazul în care decesul nu a fost declarat în termenul prevăzut, întocmirea actului de deces se face, în România, cu aprobarea parchetului.

Certificatul de deces se eliberează:

  • membrilor familiei;

  • altor persoane îndreptățite;

  • persoanei împuternicite de către un membru al familiei sau persoană îndreptățită, prin procură specială autentificată de notar;

  • avocatului împuternicit de către un membru al familiei sau persoană îndreptățită, prin procură avocațială.

05. Transcrieri certificate

Documente necesare:

  1. Cerere tip – făcută în nume propriu; în cazul minorilor în vârstă de peste 14 ani aceştia solicită transcrierea certificatelor de naştere în nume propriu, asistaţi de unul dintre părinţi sau, după caz, de către tutore;
  2. Certificatul privind redobândirea cetăţeniei române eliberat de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României acreditate în străinătate, în original;
  3. Certificatul de stare civilă eliberat de autorităţile străine, în original şi 2 exemplare; Traducerea certificatului, autentificată la notar, după caz, în original;
  4. Paşaportul titularului şi cartea de identitate în original, după caz;
  5. Declaraţii notariale, din partea ambilor soţi, dacă sunt cetăţeni români sau numai a soţului cetăţean român, cu privire la numele de familie purtat după căsătorie, în situaţia în care certificatul/extrasul de căsătorie străin nu conţine, distinct, această rubrică ;
  6. Declaraţie pe proprie răspundere a titularului actului sau a reprezentantului legal, dată în faţa ofiţerului de stare civilă, în cazul cererilor depuse prin mandatar cu procură specială, din care să rezulte dacă mai există alt act transcris/înscris sau reconstituit în registrele de stare civilă române ;

În cazul in care titularul actului de naștere este căsătorit și divorțat sau văduv, ori a intervenit o schimbare de nume, mențiunile privind căsătoria și divorțul sau decesul soțului/soției, ori schimbarea de nume se vor înscrie (cu avizul DEPABD) după transcrierea certificatului de naștere.

Notă : pentru operativitate vă rugăm să prezentaţi actele în ordinea desfăşurată în prezentul formular

Atenţie!

În situaţia în care copilul minor (sub 18 ani) nu figurează înscris în dovada de cetăţenie a părintelui, este necesar ca acesta din urmă să solicite Certificatul privind redobândirea cetăţeniei române de la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Cererea de transcriere a certificatului de naştere al copilului minor va trebui să cuprindă  Actele de identitate ale ambilor părinţi, certificatul de căsătorie, precum şi certificatele de naştere ale părinţilor.

Cererea de transcriere a unui certificat de naştere privind pe o persoană căsătorită va trebui să fie insotită de certificatul de căsătorie.

Cererea de transcriere a unui certificat de căsătorie va trebui să cuprindă Certificatele de naştere ale soţilor, precum şi  actelor de identitate ale acestora (paşaport şi buletin, în cazul cetăţenilor din Republica Moldova).

În situaţia în care, la depunerea cererii de transcriere, se constată că au intervenit modificări la numele şi/sau prenumele titularului actului, faţă de documentele ce însoţesc cererea de transcriere, se solicită documente necesare clarificării neconcordanţelor.

În situaţia în care se stabileşte că în certificatul eliberat de autorităţile străine au fost înscrise date care nu corespund cu cele înscrise în registrele de stare civilă române, transcrierea se va face după îndreptarea erorilor de către autorităţile străine emitente.

Certificatul de nastere și/sau de căsătorie se poate ridica de titularul cererii de transcriere, personal sau prin procura notariala ori imputernicire avocațială.

Competenţa teritorială: cererea de transcriere, conform modelului prevăzut la Anexa 33 din Hotărârea Guvernului României nr.64/2011, modificată şi completată, se depune la primăria localităţii în raza căreia au ori au avut ultimul domiciliu, iar dacă nu au avut niciodată domiciliul în România, la Primăria Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti, unde se va efectua transcrierea certificatului.

Documente necesare:

  • actul de identitate în original(buletin, carte de identitate, carte de identitate provizorie) pentru cetăţenii români cu domiciliul în ţară şi paşaportul pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate; pentru părintele cetăţean străin se va prezenta act de identitate şi/sau paşaport, după caz.
  • adeverinţă din care să rezulte ultimul domiciliueliberată de formaţiunea de evidenţă informatizată a persoanei a ultimului loc de domiciliu, necesară în vederea stabilirii cu exactitate a primăriei competente să primească cererea. (pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care solicită TRANSCRIEREA la Primăria ultimului domiciliul din ţară – Circulara I.N.E.P. nr. 17/17.08.2004).
  • extras multilingv Formular A, în original , conform Convenţiei nr. 16 de la Viena din 1976. De reţinut că aceste extrase nu trebuiesc apostilate, traduse ori legalizate (Austria, Belgia, Bosnia&Herţegovina, Croaţia, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Moldova, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Slovenia, Serbia şi Turcia.)
  • certificatul ori extrasul de naştere în original eliberat de autorităţile străine, care să conţină APOSTILA conform Convenţiei de la Haga din 1961, dacă ţara emitentă este semnatară a convenţiei; în cazul în care ţara emitentă nu este semnatară a Convenţiei de la Haga sau a unei convenţii bilaterale cu România, certificatul ori extrasul trebuie să fie SUPRALEGALIZAT, procedura constând în:
  1. Vizarea documentului de autoritatea competentă a statului de provenienţă a actului de stare civilă.
  2. Supralegalizarea de misiunea diplomatică a României din acel stat sau de către misiunea diplomatică a statului de origine, din România.
  3. Supralegalizarea finală a documentului de către Ministerul Afacerilor Externe al României.
  • traducere autentificată şi legalizată în limba română a certificatului sau extrasului de naştereavând ataşată Certificatul sau extrasului de naştere tradus. (dacă traducerea şi legalizarea se realizează pe teritoriul statului emitent al certificatului străin, atunci şi traducerea la rândul ei trebuie să conţină Apostila Convenţiei de la Haga sau supralegalizare, după caz.)
  • PROCURĂ SPECIALĂ, notarială ori consulară (cu specificarea: PENTRU TRANSCRIEREA ACTULUI DE NAŞTERE ŞI ELIBERAREA CERTIFICATULUI ROMÂNESC)în original şi traducerea în limba română, autentificată de un notar public din România, de oficiul consular român sau de un notar public din ţara de reşedinţă, situaţie în care procura trebuie să conţină de asemenea Apostila conform Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz. Procura consulară nu mai necesită apostilare, legalizare si traducere.
  • În procură să fie precizat domiciliul legal conform actului de identitate românesc.
  • Declaraţia părinţilor pe propria răspundere (autentificată de oficiul consular român sau de un notar public din ţara de reşedinţă, situaţie în care declaraţia trebuie să conţină Apostila conform Convenţiei de la Haga din 1961, sau supralegalizare, după caz.), că nu s-a mai solicitat înscrierea sau transcrierea certificatului de naştere în registrele de stare civilă române ori reconstituirea lui.
  • Declaraţie notarială sau consulară (autentificată de oficiul consular român sau de un notar public din ţara de reşedinţă, situaţie în care declaraţia trebuie să conţină Apostila conform Convenţiei de la Haga din 1961 sau supralegalizare, după caz.),  din partea solicitantului, din care să rezulte că după transcrierea certificatului de naştere al copilului, acesta va fi trecut la domiciliul tatălui sau al mamei din România.
  • Părintele care solicită transcrierea direct (nu prin împuternicit) la Primăria de domiciliu, poate da declaraţiile în faţa ofiţerului de stare civilă.
  • certificatul de căsătorie al părinţilor în original (în cazul în care căsătoria nu este transcrisă, se ataşează traducerea legalizată a certificatului străin).

*în situaţia în care copilul provine dintr-o căsătorie încheiată în altă ţară, se transcrie mai întai certificatul de căsătorie şi ulterior certificatul copilului.

  • Certificatele de naştere părinţi, în original.

Pentru situaţiile în care, la depunerea cererii de transcriere a certificatului/ extrasului procurat din străinătate, se stabileşte că au intervenit modificări la numele şi/sau prenumele titularului actului, faţă de documentele ce însoţesc cererea de transcriere, se solicită documentele necesare clarificării neconcordanţelor privind numele şi/sau prenumele.

În situaţia în care se stabileşte că în certificatul sau extrasul eliberat de autorităţile străine au fost înscrise date care sunt în neconcordanţă cu cele înscrise în registrele de stare civilă române şi R.N.E.P., transcrierea se va face după îndreptarea erorilor de către autorităţile străine emitente.

Cererea pentru transcriere se depune şi se soluţionează după clarificarea neconcordanţelor.

Competenţa teritorială – cererile de transcriere se depun la primăria de la domiciliul comun al soţilor, iar dacă soţii au domicilii diferite în ţară, la oricare dintre cele două primării pe raza cărora aceştia îşi au domiciliul; Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate se adresează primarului de la ultimul domiciliu avut în ţară, ori dacă nu au avut niciodată domiciliu în România, Primarului Sectorului 1 al municipiului Bucureşti.

  1. Cererea de transcriere se face în nume propriu, prin împuternicit cu procură specială autentificată (dacă este dată la un notar public din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz.);
  2. Certificatul sau extrasul de căsătorie eliberat de autorităţile din străinătate, în original şi copie.

– Dacă actul provine dintr-un stat cu care ROMÂNIA a încheiat TRATATE/CONVENŢII/ACORDURI de asistenţă judiciară este scutit de apostilare, supralegalizare sau orice altă formalitate;

– Dacă actul provine dintr-un stat semnatar al Convenţiei de la Haga va trebui obligatoriu apostilat;

– Actele care nu se regăsesc într-una din situaţiile prevăzute mai sus se supralegalizează, (autoritățile competente ale statului emitent, misiunea diplomatică a României din țara respectivă și în ultimul rând Ministerul Afacerilor Externe București);

3. Traducerea legalizată a certificatului sau extrasului de căsătorie în original, dacă este făcută în străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz.);

  1. Actul de identitate sau paşaportul pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, în original şi copie;
  2. Certificate de naştere în original şi copii;
  3. Declaraţii notariale, din partea ambilor soţi, dacă sunt cetăţeni români, sau numai a soţului cetăţean român, cu privire la numele purtat după căsătorie, în situaţia în care în certificatul/extrasul de căsătorie procurat din străinătate nu se face referire la numele soţilor după căsătorie;
  4. Declaraţie din partea soţului care solicită transcrierea că nu mai există un alt act transcris/înscris sau reconstituit.

8. Procura specială în original, în cuprinsul căruia să se specifice: “pentru transcriererea certificatului/extrasului de căsătorie şi eliberarea certificatului românesc”. Dacă este dată la un notar din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz.);

În situația în care se prezintă extras multilingv de căsătorie, corespunzător formularului prevăzut de Convenția nr. 16 de la Viena din 8 septembrie 1976, acesta este acceptat fără traducere, legalizare sau fără o formalitate echivalentă.

Traducerea, procura, declaraţia cu privire la numele de familie după căsătorie, declaraţia că nu s-a mai solicitat transcrierea/înscrierea certificatului autentificate de un notar public din străinătate vor fi apostilate sau supralegalizate în conformitate cu cele descrise la pct. 2.

Pentru situaţiile în care, la depunerea cererii de transcriere a certificatului/ extrasului procurat din străinătate, se stabileşte că au intervenit modificări la numele şi/sau prenumele titularului actului, faţă de documentele ce însoţesc cererea de transcriere, se solicită documentele necesare clarificării neconcordanţelor privind numele şi/sau prenumele.

În situaţia în care se stabileşte că în certificatul sau extrasul eliberat de autorităţile străine au fost înscrise date care sunt în neconcordanţă cu cele înscrise în registrele de stare civilă române şi R.N.E.P., transcrierea se va face după îndreptarea erorilor de către autorităţile străine emitente.

NOTA: Pentru casatoriile incheiate după data de 1 octombrie 2011, dacă în certificatul procurat din străinatate nu se face referire la regimul matrimonial ales, la dosar se va depune și declarație notariala din care sa rezulte legea aplicabila efectelor casatoriei, așa cum a fost stabilită în raport cu autoritățile locale competente la incheierea casatoriei. (art. 2590/Legea nr. 287/2009 privind Codul civil.)

În cazul în care legea aplicabila este legea romana se declara și regimul matrimonial ales conform Codului civil și se prezinte conventia matrimoniala autentificata de notarul public, după caz.

Cererea pentru transcriere se depune şi se soluţionează după clarificarea neconcordanţelor.

Competenţa teritorială: cererile pentru transcrierea certificatelor/extraselor de deces se face la primăria – locului de domiciliu al solicitantului sau primăria unităţii administrativ- teritoriale de la – ultimul domiciliu avut în ţară de către persoana decedată.

1.Cererea de transcriere se face în nume propriu de către persoana îndreptăţită, sau prin împuternicit cu procură specială autentificată (dacă este dată la un notar public din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz.);

2.Certificatul/extrasul de deces eliberat de autorităţile străine, în original;

Actele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;

Actele eliberate de instituţii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 5 octombrie 1961 se apostilează;

Actele care nu se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute mai sus se supralegalizează(autoritățile competente ale statului emitent, misiunea diplomatică a României din țara respectivă și în ultimul rând Ministerul Afacerilor Externe București);

  1. Copia certificatului/extrasului de deces eliberat de autorităţile străine;
  2. Traducerea legalizată (dacă este făcută în străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz.);
  3. Copii ale certificatelor de naştere şi de căsătorie ale decedatului;
  4. Copii ale actului de identitate sau paşaportului, după caz, al decedatului;
  5. Declaraţie din partea solicitantului că nu mai există un alt act transcris/înscris sau reconstituit, în actele de stare civilă române;
  6. Act de identitate solicitant.
  7. Procura specială în original, în cuprinsul căreia să se specifice: “pentru transcriererea certificatului/extrasului de deces şi eliberarea certificatului românesc”. Dacă este dată la un notar din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz;

În situația în care se prezintă extras multilingv de deces, corespunzător formularului prevăzut de Convenția nr. 16 de la Viena din 8 septembrie 1976, acesta este acceptat fără traducere, legalizare sau fără o formalitate echivalentă.

Traducerea, procura, declaraţia cu privire la numele de familie după căsătorie, declaraţia că nu s-a mai solicitat transcrierea/înscrierea certificatului autentificate de un notar public din străinătate vor fi apostilate sau supralegalizate în conformitate cu cele descrise la pct. 2.

Pentru situaţiile în care, la depunerea cererii de transcriere a certificatului/ extrasului procurat din străinătate, se stabileşte că au intervenit modificări la numele şi/sau prenumele titularului actului, faţă de documentele ce însoţesc cererea de transcriere, se solicită documentele necesare clarificării neconcordanţelor privind numele şi/sau prenumele.

În situaţia în care se stabileşte că în certificatul sau extrasul eliberat de autorităţile străine au fost înscrise date care sunt în neconcordanţă cu cele înscrise în registrele de stare civilă române şi R.N.E.P., transcrierea se va face după îndreptarea erorilor de către autorităţile străine emitente.

Cererea pentru transcriere se depune şi se soluţionează după clarificarea neconcordanţelor.

06. Schimbare de nume pe cale administrativă

Schimbarea numelui pe cale administrativă

Schimbarea pe cale administrativă a numelui de familie și/sau a prenumelui este reglementată de Legea nr. 119/1996 privind actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și de Legea nr. 105/2022 pentru modificarea și completarea acesteia.

Cine poate solicita schimbarea numelui?

Cetățenii români pot solicita schimbarea pe cale administrativă a numelui de familie și/sau a prenumelui, pentru motive temeinice, în condițiile prevăzute de lege.

Cazuri considerate întemeiate pentru schimbarea numelui:

Conform art. 41^1 alin. (2) din Legea nr. 119/1996, sunt considerate întemeiate cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:

  • Numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod.

  • Persoana a folosit, în exercitarea profesiei, numele pe care dorește să îl obțină, făcând dovada că este cunoscută în societate sub acest nume.

  • Au fost efectuate mențiuni greșite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate cu nume eronate.

  • Persoana are un nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte și dorește simplificarea acestuia.

  • Persoana este cunoscută cu un prenume și dorește adăugarea acestuia la prenumele inițial.

  • Persoana poartă un nume de proveniență străină și solicită să poarte un nume românesc.

  • Persoana și-a schimbat anterior numele de origine străină într-un nume românesc și dorește să revină la numele dobândit la naștere sau purtat anterior.

  • Părinții și-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicită să poarte un nume de familie comun cu al părinților lor.

  • Persoana solicită să poarte un nume de familie comun cu al celorlalți membri ai familiei.

  • Unul dintre soți sau ambii doresc schimbarea numelui de familie comun sau reunit purtat în timpul căsătoriei, cu consimțământul celuilalt soț.

  • Persoana a fost recunoscută de către părinte ulterior înregistrării nașterii și dorește să poarte numele de familie al acestuia.

  • Prenumele purtat este specific sexului opus.

  • Persoanei i s-a încuviințat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească și solicită să poarte un prenume corespunzător.DGEPMB+3Evpcv+3Geanina DRIAN | Avocat Iasi+3Geanina DRIAN | Avocat Iasi+1Evpcv+1ILGA Europe+1Evpcv+1

Acte necesare:

Pentru depunerea cererii de schimbare a numelui, sunt necesare următoarele documente:

  1. Copii legalizate de pe certificatele de stare civilă ale solicitantului: certificat de naștere și, după caz, certificat de căsătorie.

  2. Un exemplar al Monitorului Oficial al României, Partea a III-a, în care a fost publicat extrasul din cererea de schimbare a numelui.

  3. Consimțământul, dat în formă autentică, al celuilalt soț, în cazul schimbării numelui de familie comun purtat în timpul căsătoriei.

  4. Copie de pe decizia de aprobare a autorității tutelare, în cazurile prevăzute de lege.

  5. Cazierul judiciar al solicitantului.DGEPMB+1Evpcv+1

Procedura:
  1. Cererea de schimbare a numelui se depune personal sau prin împuternicit cu procură specială la Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor (SPCLEP) sau, după caz, la primăria unității administrativ-teritoriale în a cărei rază teritorială își are domiciliul solicitantul.

  2. După verificarea documentelor și analizarea temeiniciei cererii, se propune emiterea dispoziției de admitere sau de respingere a cererii.

  3. Dispoziția de schimbare a numelui produce efecte juridice de la data înmânării acesteia titularului.Lege5+4Evpcv+4DGEPMB+4Legislatie

Termen de soluționare:

Dispoziția de admitere sau de respingere a cererii se emite în termen de 30 de zile de la primirea documentelor prevăzute de lege. Legislatie+1DPEPSC Sector 2 București+1

Taxe:

Taxele aferente procedurii de schimbare a numelui sunt stabilite conform legislației în vigoare. Pentru informații actualizate privind cuantumul acestora, vă rugăm să contactați Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Moșnița.Evpcv+2DGEPMB+2Legislatie+2

Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Moșnița

Contact

 

Pentru informații suplimentare sau pentru a obține formularele necesare, vă rugăm să vă adresați direct Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Moșnița.

07. Înscrieri mențiuni

Înscriere mențiuni în actele de stare civilă

Înscrierea mențiunilor în actele de stare civilă se referă la operarea modificărilor intervenite în statutul civil al unei persoane (naștere, căsătorie, deces) sau cu privire la nume, în urma unor evenimente produse în țară sau în străinătate. Aceste mențiuni se înscriu pe marginea actelor de stare civilă existente, în conformitate cu prevederile Legii nr. 119/1996 privind actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Situații în care se înscriu mențiuni:
Acte necesare:

Pentru înscrierea mențiunilor, solicitantul trebuie să depună următoarele documente:

  1. Cerere tip adresată primarului localității care are în păstrare actul de stare civilă pe marginea căruia se solicită înscrierea mențiunii.

  2. Actul de identitate al solicitantului, în original și copie.

  3. Certificatul de stare civilă (naștere, căsătorie sau deces), în original.

  4. Documentul care atestă modificarea intervenită, în original și, după caz, în copie legalizată sau cu traducere legalizată, dacă este emis în străinătate (ex: sentință de divorț, certificat de schimbare a numelui, certificat de cetățenie etc.).

  5. Alte documente justificative, după caz.econsulat.ro+3dpepscs1.ro+3spcepcv.ro+3descarcari.tntsoftware.ro+4chicago.mae.ro+4dpepscs1.ro+4

Procedura:
  1. Depunerea cererii: Cererea și documentele necesare se depun personal sau prin împuternicit cu procură specială, la Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Moșnița sau la primăria care are în păstrare actul de stare civilă vizat.

  2. Verificarea documentelor: Ofițerul de stare civilă verifică autenticitatea și legalitatea documentelor prezentate.

  3. Aprobarea înscrierii: În funcție de natura modificării, înscrierea mențiunii se face cu aprobarea șefului serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor sau a Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor.

  4. Operarea mențiunii: Mențiunea se înscrie pe marginea actului de stare civilă existent.Ilfov JP Evidence+2spcepcv.ro+2econsulat.ro+2

Termen de soluționare:

Termenul de soluționare poate varia în funcție de complexitatea cazului și de necesitatea obținerii unor avize sau aprobări suplimentare.

Taxe:

Taxele aferente înscrierii mențiunilor sunt stabilite conform legislației în vigoare. Pentru informații actualizate privind cuantumul acestora, vă rugăm să contactați Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Moșnița.

08. Divorț pe cale administrativă

Divorțul pe cale administrativă reprezintă o procedură necontencioasă și simplificată prin care soții pot desface căsătoria la cerere, fără a se adresa instanței de judecată, în condițiile prevăzute de lege.

Această procedură se realizează la primăria unde a fost încheiată căsătoria sau unde soții au ultimul domiciliu comun, prin acordul ambilor soți.


Condiții obligatorii:

Potrivit art. 375 din Codul Civil, divorțul pe cale administrativă poate avea loc doar dacă:

  • Soții sunt de acord cu divorțul.

  • Nu au copii minori născuți din căsătorie, din afara acesteia sau adoptați.

  • Niciunul dintre soți nu este pus sub interdicție.

  • Unul dintre soți are domiciliul sau reședința pe raza primăriei unde se solicită divorțul.


Acte necesare:
  1. Cerere de divorț tipizată, completată și semnată de ambii soți în fața ofițerului de stare civilă.

  2. Actele de identitate ale soților – în original și copie.

  3. Certificatul de căsătorie – original și copie.

  4. Declarație pe proprie răspundere că nu există copii minori (completată la ghișeu).

  5. Taxa de divorț – se achită la casieria primăriei (vezi secțiunea următoare).


Procedura:
  1. Depunerea cererii de divorț la ofițerul de stare civilă competent.

  2. Perioadă de reflecție: 30 de zile calendaristice de la data depunerii cererii.

  3. Prezentarea ambilor soți după expirarea termenului, pentru confirmarea deciziei.

  4. Dacă și la termenul final ambii soți își mențin cererea, se eliberează certificatul de divorț.

  5. Dacă unul dintre soți nu se prezintă sau se răzgândește, procedura se încheie fără eliberarea certificatului.


Costuri:
  • Taxă divorț administrativ: [valoare în lei stabilită prin hotărâre locală sau conform OUG nr. 97/2005].


Termen de soluționare:
  • Minim 30 de zile de la înregistrarea cererii.

  • Divorțul este finalizat în maximum 45 de zile, dacă sunt respectate condițiile de procedură.

Date de contact ale Ofiterului de Stare Civila:

Giurgiu Daniela