Competenţa teritorială: cererea de transcriere, conform modelului prevăzut la Anexa 33 din Hotărârea Guvernului României nr.64/2011, modificată şi completată, se depune la primăria localităţii în raza căreia au ori au avut ultimul domiciliu, iar dacă nu au avut niciodată domiciliul în România, la Primăria Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti, unde se va efectua transcrierea certificatului.

Documente necesare:

• actul de identitate în original(buletin, carte de identitate, carte de identitate provizorie) pentru cetăţenii români cu domiciliul în ţară şi paşaportul pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate; pentru părintele cetăţean străin se va prezenta act de identitate şi/sau paşaport, după caz.
• adeverinţă din care să rezulte ultimul domiciliu, eliberată de formaţiunea de evidenţă informatizată a persoanei a ultimului loc de domiciliu, necesară în vederea stabilirii cu exactitate a primăriei competente să primească cererea. (pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care solicită TRANSCRIEREA la Primăria ultimului domiciliul din ţară – Circulara I.N.E.P. nr. 17/17.08.2004).

• extras multilingv Formular A, în original , conform Convenţiei nr. 16 de la Viena din 1976. De reţinut că aceste extrase nu trebuiesc apostilate, traduse ori legalizate (Austria, Belgia, Bosnia&Herţegovina, Croaţia, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Moldova, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Slovenia, Serbia şi Turcia.)
• certificatul ori extrasul de naştere în original eliberat de autorităţile străine, care să conţină APOSTILA conform Convenţiei de la Haga din 1961, dacă ţara emitentă este semnatară a convenţiei; în cazul în care ţara emitentă nu este semnatară a Convenţiei de la Haga sau a unei convenţii bilaterale cu România, certificatul ori extrasul trebuie să fie SUPRALEGALIZAT, procedura constând în:

1. Vizarea documentului de autoritatea competentă a statului de provenienţă a actului de stare civilă.
2. Supralegalizarea de misiunea diplomatică a României din acel stat sau de către misiunea diplomatică a statului de origine, din România.
3. Supralegalizarea finală a documentului de către Ministerul Afacerilor Externe al României.

• traducere autentificată şi legalizată în limba română a certificatului sau extrasului de naştere, având ataşată Certificatul sau extrasului de naştere tradus. (dacă traducerea şi legalizarea se realizează pe teritoriul statului emitent al certificatului străin, atunci şi traducerea la rândul ei trebuie să conţină Apostila Convenţiei de la Haga sau supralegalizare, după caz.)

• PROCURĂ SPECIALĂ, notarială ori consulară (cu specificarea: PENTRU TRANSCRIEREA ACTULUI DE NAŞTERE ŞI ELIBERAREA CERTIFICATULUI ROMÂNESC), în original şi traducerea în limba română, autentificată de un notar public din România, de oficiul consular român sau de un notar public din ţara de reşedinţă, situaţie în care procura trebuie să conţină de asemenea Apostila conform Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz. Procura consulară nu mai necesită apostilare, legalizare si traducere.
• În procură să fie precizat domiciliul legal conform actului de identitate românesc.
• Declaraţia părinţilor pe propria răspundere (autentificată de oficiul consular român sau de un notar public din ţara de reşedinţă, situaţie în care declaraţia trebuie să conţină Apostila conform Convenţiei de la Haga din 1961, sau supralegalizare, după caz.), că nu s-a mai solicitat înscrierea sau transcrierea certificatului de naştere în registrele de stare civilă române ori reconstituirea lui.

• Declaraţie notarială sau consulară (autentificată de oficiul consular român sau de un notar public din ţara de reşedinţă, situaţie în care declaraţia trebuie să conţină Apostila conform Convenţiei de la Haga din 1961 sau supralegalizare, după caz.),  din partea solicitantului, din care să rezulte că după transcrierea certificatului de naştere al copilului, acesta va fi trecut la domiciliul tatălui sau al mamei din România.
• Părintele care solicită transcrierea direct (nu prin împuternicit) la Primăria de domiciliu, poate da declaraţiile în faţa ofiţerului de stare civilă.

• certificatul de căsătorie al părinţilor în original (în cazul în care căsătoria nu este transcrisă, se ataşează traducerea legalizată a certificatului străin).

*în situaţia în care copilul provine dintr-o căsătorie încheiată în altă ţară, se transcrie mai întai certificatul de căsătorie şi ulterior certificatul copilului.

• Certificatele de naştere părinţi, în original.

Pentru situaţiile în care, la depunerea cererii de transcriere a certificatului/ extrasului procurat din străinătate, se stabileşte că au intervenit modificări la numele şi/sau prenumele titularului actului, faţă de documentele ce însoţesc cererea de transcriere, se solicită documentele necesare clarificării neconcordanţelor privind numele şi/sau prenumele.

În situaţia în care se stabileşte că în certificatul sau extrasul eliberat de autorităţile străine au fost înscrise date care sunt în neconcordanţă cu cele înscrise în registrele de stare civilă române şi R.N.E.P., transcrierea se va face după îndreptarea erorilor de către autorităţile străine emitente.

Cererea pentru transcriere se depune şi se soluţionează după clarificarea neconcordanţelor.