Populația

Începând din anul 1972 populaţia celor cinci localităţi ale comunei Moşniţa Nouă a suferit un proces de descreştere. De la 4.584 locuitori în 1972, a ajuns la 3.840 locuitori stabili în 2.000, crescând la 7.011 locuitori în ianuarie 2015(un spor de 83%).

Populaţia număra în prezent 7.011 locuitori. Populaţia majoritară este de naţionalitate română , urmată de etniile maghiară, slovacă, germană , sârbă  şi rromă , diversitate caracteristică pentru zona Banatului. Din punct de vedere al structurii confesionale dominantă este religia ortodoxă, urmată fiind numeric de cele penticostală, catolică , reformată , baptistă, musulmană. Din totalul de 6.951 locuitori 48,2% sunt bărbaţi şi 51,8 % femei, grupa aptă de muncă reprezintă aproximativ 58% din total. Din acestia cca. 21% sunt salariaţi în agricultură, industrie, administraţie publică, învăţământ, sănătate.

Forţa de muncă este absorbită în mare parte de oraşul Timişoara, datorită diversităţii locurilor de muncă pe care le oferă. Localităţile comunei Moşniţa Nouă s-au dezvoltat în special în zona comerţului cu amănuntul şi a industriei alimentare, urmată de agricultură, transporturi, depozitare, construcţii şi turism.Cu toate acestea cea mai mare cifră de afaceri o au firmele din industria prelucratoare, deşi numărul acestora este inferior celui din industria alimentară.

Fiecare dintre cele 4 localităţi dispune de câte o grădiniţă, numărul preşcolarilor fiind de 152, localităţile Moşniţa Nouă şi Urseni dispun de câte o unitate de învăţământ gimnazial, iar Albina şi Moşniţa Veche de unităţi de învăţământ primar, numărul total al elevilor din comună fiind 455. Continuarea studiilor, adică învăţământul liceal precum şi frecventarea cursurilor universitare îi orientează pe tinerii din comuna Moşniţa Nouă în special către oraşul Timişoara, un important pol al economiei şi educaţiei româneşti.

Referitor la forţa de muncă disponibilă în localităţile comunei Moşniţa Nouă, ţinând cont că cea mai mare parte a fost absorbită de municipiul Timişoara până acum câţiva ani, specializările existente sunt foarte variate. Centrul universitar din Timişoara oferă o gamă largă de specializări astfel încât o mare parte dintre tinerii comunei care au absolvit cursurile facultăţilor cu diferite specializări încep să dezvolte activităţi generatoare de venit, mare parte dintre ei orientându-se către localităţile comunei Moşniţa Nouă. Datorita posibilităţilor pe care le oferă oraşul Timişoara, o mare parte din populaţia comunei încă munceşte în Timişoara. Acest important pol al dezvoltării economico-sociale, Timişoara, are o influenţă benefică asupra comunei, procentajul copiilor proveniţi din familii dezorganizate sau daţi în plasament este foarte redus.

Serviciul de asistenţă socială din cadrul administraţiei publice locale se concentrează în special pe familiile cu venituri mici, în marea lor majoritate familii de rromi, sau familii venite din alte judeţe înainte de 1989, familii care lucrau în unităţiile cu profil agricol care existau în fiecare localitate şi care s-au desfinţat după 1990. Totuşi numărul acestora este mic întrucât distanţa mică faţă de oraşul Timişoara a facilitat accesul la locuri de muncă.

În localităţile comunei datorită numărului de familii tinere care au revenit în comună însă continuă să lucreaze în municipiul Timişoara, se impune ca în viitorul apropiat să fie înfiinţate centre de zi pentru copii, centre cu program educaţional sub supraveghere didactică. Aceste centre urmând să continue activităţile şcolare şi să crească gradul de interacţiune socială atât între copii căt şi între părinţi.

Bătrânii reprezintă un segment care are o importanţă deosebită pentru comunitate însă nu se remarcă cazuri sociale datorită specificului vieţii în comunităţile rurale, bătrânii aflându-se în grija familiilor.

RECENSĂMÂNT octombrie 2011

RECENSĂMÂNT  2002