Prezentare generală
Moşniţa – Prezentare generală
Teritoriul comunei cuprinde o suprafaţă totală de 6637,26 ha. Din care 5726,76(86,29%) o reprezintă teritoriu agricol, din care teren arabil este 4878,19(73,5%).Terenul arabil este de categoria I
Se învecinează cu teritoriul municipiului Timişoara şi comunei Giroc la vest, teritoriul comunei Ghiroda la nord teritoriul comunei Bucovăţ la est nord-est, teritoriul comunei Chevereşu Mare la est, teritoriul comunei Sacoşu Turcesc la sud.
Pe teritoriul administrativ al comunei Moşnita Nouă sunt situate un număr de cinci localităţi: centrul de comuna Moşniţa Nouă şi localitatile: Albina, Moşniţa Veche, Rudicica, Urseni.
Localitatea Moşniţa Nouă este situată de-a lungul DJ 592 Timişoara – Buziaş fiind străbătută pe direcţia est-vest; localităţile Moşnita Veche şi Urseni sunt situate la nord şi sud de centrul de comună, fiind legate de acesta prin Dc 152. Localitatea Albina este situată la nord de DJ 592, adiacent acestuia.
Localitatea Moşniţa Veche se afla la o distanţă de 1,8 km de centrul de comună, localitatea Urseni la o distanţă de 3 km de centrul de comună, localitatea Albina la o distanţă de 4 km de centrul de comună, iar cătunul Rudicica la o distanţă de 5 km de centrul de comuna. Prin PUZ-urile aprobate de consiliul local al comunei, intravilanele extinse ale Moşniţei Noi şi Moşniţei Vechi sunt lipite, distanţa dintre ele fiind 0 Km. La fel, între intravilanele extinse ale Moşniţei noi şi Urseniului distanţa este câteva sute de metri. De fapt, prin PUZ-urile directoare I şi II, primarul din legislatura precedentă a dorit realizarea unei mari aglomerări urbane, cu circa 10 – 12 mii de locuinţe şi 40 – 45 mii locuitori – numită Moşniţa. Aceasta ar urma sa aiba 4 cartiere, Moşniţa Veche, Moşniţa Noua, Urseni şi Albina.
PUZ DIRECTOR I Moșnița Nouă
PUZ DIRECTOR I Moșnița Nouă
Suprafaţa totală a intravilanului comunei Moşniţa Nouă este de 512,2 ha din care pe localităţi:
– Moşniţa Nouă 141,15 ha
– Moşniţa Veche 152 ha
– Albina 85,05 ha
– Urseni 126 ha
– Rudicica 8 ha
Suprafaţa totală a teritoriului comunei este de 6649 ha.
Suprafaţa terenului arabil extravilan la nivel de comună este de 4633,16 din care pe localităţi:
– Localitatea Moşniţa Nouă 1410,15 ha.
– Localitatea Moşniţa Veche 1140,59 ha.
– Localitatea Urseni 1364,72 ha.
– Localitatea Albina 717,16 ha.
Fiind aşezată în Câmpia Banatului relieful comunei este format în totalitate din câmpie. Relieful este de câmpie joasă fîcând parte din câmpia Timişului, caracterizată de valuri largi fiind acoperită cu o cuvertură de loess. Această caracteristică de câmpie joasă îi este atribuită datorită faptului că fiind o prelungire a Câmpiei Tisei, în spaţiul Piemonturilor Vestice(de-a lungul cursului râului Timiş) este formată din formaţiuni aluvionare cu denivelări de mai mică amploare determinate de prezenţa croburilor şi dispune de altitudini ce se încadrează între 80 şi 100m.Teritoriul comunei este ocupat în cea mai mare parte de teren arabil, păşune şi fâneaţă, prezintă pante line nesemnalundu-se fenomene fizico-geologice de instabilitate.
Reţeaua hidrografică este reprezentată prin râul Timiş şi pârâurile Hodoş, Bistra, Subuleasa, Bârnar. Râul Timiş are albia în vecinatătea teritoriului comunei conturând de fapt hotarul de est sud-est şi sud, la sud de localitatea Urseni. Scurgerea şi debitele maxime se formează mai cu seamă din ploile de la începutul verii. Scurgerea minimă se produce în perioada secetoasă din timpul verii şi toamnei. Din punct de vedere hidrogeologic se disting 3 categorii de apă subterană: – apă freatică cantonată şi cu circulaţia în aluviunile recente din lunca pârâielor din zona, la adâncimi relativ reduse, de 1-2 m şi care este în strânsă legătură cu volumul precipitaţiilor. – apă subterană freatică cantonată şi cu circulaţia în stratul argilos de pe terase la adâncimi de 10-15 m. – apă subterană de adâncime medie şi mare
Cantitatea medie a precipitaţiilor ce cad în zona comunei are valori între 600 şi 650mm. Numărul zilelor cu precipitaţii într-un an este de 120. Cantităţi mai mari cad în lunile mai-iunie şi mai mici în februarie.
Clima este temperată, moderat continentală cu influenţe mediteraneene şi oceanice. Temperatura medie anuală este între 10 şi 11 grade Celsius. Media temperaturii lunii ianuarie este între 0 şi 1 grad Celsius, iar a lunii iulie intre 20 şi 21 grade Celsius. Vânturile ce bat în zonă sunt vânturile de Vest şi Austrul, cel din urma bate în toate anotimpurile, este cald şi uscat vara şi umed iarna. Vantul de Vest este cald şi umed.
Stratul geologic din zona comunei este format dintr-o succesiune de straturi aluviale de argile, nisipuri şi pietrişuri pe fundament cristalin. Sub aspect geologic datorită faptului că localităţiile se gasesc situate în cea mai mare parte pe terase, stratificaţia terenului pe adâncime cît interesează dpdv geotehnic este reprezentată de pământuri argiloase neogene care în partea superioară pe adâncimi până la 3-6 m prezintă un grad avansat de alterare. Acestea permit fundarea directa a construcţiilor de medie importanţă la adâncimi de 1-1,5m cu presiuni convenţionale de calcul de ordinul a 150-180kPa. Dpdv seismic întreg terit. Com. Moşniţa este situat în zona D cu Ks=0.16 si Tc=1 în conformitate cu normativul P100-92.
Pe teritoriul comunei se întâlneşte o vegetaţie naturală de stepă şi silvostepă reprezentată cu precădere prin asociaţii de graminee xerofile şi plante ruderale, precum şi specii arborescente. Vegetaţia lemnoasă este prezentă în enclave reduse ca număr.
Legătura comunei cu reşedinta de judeţ este asigurată şi pe calea ferată, teritoriul comunei fiind străbătut în partea de sud pe direcţia vest sud-est de linia ferată secundară 918 Timişoara – Buziaş. Linia ferată trece la sud de Rudicica şi nord de localitatea Urseni, care are halta. Distanţa pana la vama Cenad este de 70 km, cu traversarea oraşului Timişoara, iar distanţa până la aeroport este de 15 km. Drumul comunal 152 asigură legătura localităţilor Moşniţa Veche şi Urseni cu centrul de comuna Moşniţa Nouă şi are o lungime de 5,3 km şi este asfaltat. Drumul comunal 149 asigură legătura directă cu municipiul Timişoara a localităţii Moşniţa Veche continuând spre satul Bucovăţ, comuna Remetea Mare şi are o lungime de 4,3 km.
Poziţionarea în imediata apropiere a oraşului Timişoara facilitează accesul direct către localitate acesta realizându-se pe reţeaua de căi rutiere mai precis pe DJ 592. Soseaua de centură a oraşului Timişoara care face legătura între DN 59 Moraviţa – Belgrad şi DN 6 Lugoj – Bucureşti, va avea traseul la est de localitatea Moşniţa Nouă, fapt ce atrage implicarea activităţilor din raza comunei în circuitul local, naţional şi internaţional.
Creşterea permanentă a traficului rutier şi în special al traficului de marfă, conduce la necesitatea amenajării unei variante ocolitoare pentru municipiul Timişoara, care în principal va fi destinat traficului de tranzit pentru cele 8 penetraţii (5 trasee drumuri naţionale şi 3 de drumuri judeţene) ale municipiului.
Partea de sud-est a inelului ce asigură legătura dintre DN 6, DJ 592 şi DN 59, traversează şi teritoriul administrativ al comunei Moşniţa Nouă. Traseul şi prospectul inelului au fost stabilite în cadrul planului urbanistic de amenajare a zonei periurbane a municipiului Timişoara funcţie de valorile traficului de tranzit si de prevederile de dezvoltare a perimetrului construibil al municipiului Timişoara. Amenajarea traseului de centură prevede lucrări de amenajare a intersecţiilor cu drumurile publice clasificate, lucrări de siguranţă a circulaţiei, lucrări de protecţia mediului înconjurator.
Localităţi